daca....


Placerea de a fi un om integru...cu valori formate si competente innascute.
se simte frigul in ochii celui care se teme de viata, de oameni, de clipe frumoase.Si ma mira incadescenta unui om pustiu ce suna ca un ecou in grota.
ma limitez la vorbe...si dau prea putina importanta faptelor..gindesc rece si generalizez cu stupoare. Merg pe alaturi si nici macar nu-mi pasa k am lasat in urma o sansa..
ferice e cel ce alearga, scirbos e cel ce minte viata, caci se minte pe sine...
timpul ma forteaza, ma impinge..si urasc slabiciunile..
Am devenit dependenta...dependenta de aer..de lumea virtuala..de oameni..de cuvinte..
si traiesc cu teama de a ma lipsi de acestea...sa cad din nou in abis..si sa uit a merge..caci dependenta te face slab...neputincios...si ma gindesc...
daca totul ar fi diferit...daca raul ar fi bun si lucrurile frumoase urite...dependenta ar aduce fericire si pustietatea realizari...dar daca n-ar mai exista valori..sau si ele ar fi altfel...
si daca n-ar fi timp..si daca n-am muri...si daca mi-ar pasa....dar cui ii va mai trebui?
simt...si nu renunt la asta...vreau....si asta imi place...
dar daca???

Share this:

LEAVE A COMMENT

0 comments:

Post a Comment