femei, bărbați



de vreo cîteva zile dau de articole despre femei și bărbați, și raportul dintre aceștia.

unii spun că femeile, dacă tot optează pentru emancipare și egalitate în drepturi, păi trebuie să-și plătească nota de plată, să lucreze în rând cu bărbatul, să le cumperi mașini (de ce nu?) etc.
Aici bărbații se simt fericiți, îndeosebi cînd despre asta zic femeile.

alții spun că bărbații trebuie să aibă grijă de femei, să le cumpere tot și de toate, să le iubească pentru că sunt femei (și doar măcar pentru asta) etc.
Femeile aici înfloresc, îndeosebi cînd despre asta scriu bărbații.

eu spun că tare ne mai place să cădem în extreme (și mie-mi place) și de asta nu vedem ce se întimplă, cum ar fi normal să se întîmple.
Chiar dacă femeia se consideră emancipată (și chipurile egală în drepturi cu bărbatul), păi dragi femei mai gândiți-vă încă o dată cînd afirmați asta.
Da, tu lucrezi, nu stai doar la plită și să ai grijă de copii, însă nu te considera mai presus decît bărbatul.
În casă el e boss-ul, el trebuie să-ți achite nota și el să ia deciziile finale (deja depinde de voi armonia și relația pe care o aveți în casă).
Da, tu poți să te afirmi, însă trebuie și să pleci uneori capul la vorba bărbatului.

Cît de dornică de libertate și de puternică n-ar fi o femeie, întotdeauna ea are nevoie de un umăr de bărbat.
Așa că totul trebuie echilibrat și nu de negat faptul că ne place să primim flori sau să se aibă grijă de noi.

Undeva contribuie și femeia la bunăstarea familiei, dar asta-i atât de nebărbat cînd te lauzi că mergi cu mașina cumpărată de către soția/iubita ta.


Dragi femei și bărbați, haideți să ne iubim și să acceptăm că avem nevoie unii de alții și degeaba ducem noi luptele astea că cineva e mai cineva, unii fără alții am fi nimeni. Iubire vouă :)

Share this:

LEAVE A COMMENT

0 comments:

Post a Comment