spune ”te iubesc”


Sunt din generația care am crescut fără ”te iubesc”.
Când fiecare reușită era sau rea sau așa trebuie să fie.

Cuvinte de laudă? Apreciere? De unde?
Mare îmi este mirarea că n-am crescut o generație de complexați.
Cred că am reușit repede să ne redresăm când am dat de cărți de dezvoltare personală.
Suntem generația căreia îi lipsește afecțiunea și o caută peste tot.



Într-o zi mă sună mama. După o mică discuție îmi zice: ” Tu ești cea mai bravo, mereu m-am mândrit cu tine.”
Așa nedumerită, zic: ”Da ce s-a întâmplat?”
Ea: ”Eu mereu așa consider, doar că nu zic. Tu să nu-ți crești așa copiii, tu să le spui că-i iubești”.


0 comments:

Post a Comment