Nu sunt gata să cresc mare

Ieri am înţeles ca degeaba eu tot încerc să penetrez sfera maturităţii, să zic că am crescut mare, că pot să fac multe lucruri singură.

Nu, eu încă nu sunt pregătită.



Nu sunt gata să am grijă de toate,
Îmi este greu să-mi asum responsabilitatea financiară.
Să corespund standardelor și așteptărilor pe care le au alții față de mine.

Îmi este totuși greu să zâmbesc atunci când am grija dobitocilor care dau peste tine în trafic.
Nu pot să descui becul ars din salon, şi aşa şi stă.
E complicat să mut lucruri, pentru că nu mai am forță.

Îmi e greu să păstrez relaţiile, pentru că nu sunt băgăcioasă.
Am obosit tot să întrețin discuții din amabilitate.

Nu mai știu cum să mă împart ca să le reușesc pe toate și să fac oamenii din jur mulțumiți.

Nu vreau în această lume matură. Ea este prea complicată pentru mine.

Eu vreau în vacanţă.

P.S. Dacă știți un numar de contact a unui nene care pune televizoare pe perete, aș fi recunoscătoare.


2 comments

  1. :D Iaca televizor pe un perete încă nu am încercat. Cu becul și cu mutatu: dă de știre :D
    P.S: Cu mine nu trebuie să fii amabilă ori să întreții discuții ;) o chestie: te rog tare mult, când afli cum e să crești mare, îmi spui și mie ;) Eu citesc aici des. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ehei, ce de drăguț >:D<
      dacă aflu, zic la toată lumea ;)

      Delete