Cum un bărbat face fericită o femeie


Azi dimineață mergând cu umbrela mea transparentă (cea mai cool umbrelă ever) prin ploaie, tot mă gândeam la bărbați.
Ei, la ce mai poate să se gândească o femeie care merge prin ploaie?

Mă gândeam cum ei ne fac fericite.


Unii cred că fericirea e în daruri scumpe, ți le oferă, se uită la tine cum te bucuri, și gata, cred că ești cea mai fericită. De fapt, de cele mai multe ori asta e o camuflare a lipsei de emoții, sentimente. Așa încearcă să compenseze.

Unii cred că fericirea e în flori. Îți umplu casa cu flori. Iar ele, într-o zi, se ofelesc. Așa și fericirea. Se ofelește.

Unii te duc la mare, la munte, îți arată lumea. Și se uită la tine cum tu te bucuri ca un copil. Și ei nu știu că tu ești fericită și când mergi singură, acolo, departe.

Unii cred că fericirea e în privirea sinceră și săruturile pe furiș, unii în te iubesc-uri dese, unii în baloane colorate, în serile petrecute împreună.

Unii mai cred că te pot face fericită, oferindu-ți nopți fierbinți.

Da, toate acestea oarecum ne fac fericite, doar că fericirea asta e atât de scurtă, doar cât durează buchetul de flori, sau sărutul de dimineață. 
Și apoi, rămânem noi cu noi, noi cu fericirea noastră, care nu mai depinde de el.


Fericirea unei femei e ca și focul, pentru ca să te încălzească e nevoie de mult mai multe lucruri: și vreme potrivită, și să-l alimentezi, și să-l ferești de umezeală. Pentru că dacă îi permiți să se transforme în jăratic, la un moment dat ar putea să se stingă. Iar focul iubește consistența, pe el nu-l poți lăsa așa, de capul lui, pentru că ar putea să o ia razna și să provoace incendii.
Fericirea unei femei trebuie canalizată, pentru că fericirea ei, naște alte fericiri.

Și un bărbat care va face fericită o femeie, va găsi fericirea ei interioară, o va fructifica și o va canaliza.
Nu e nevoie să îi aduceți fericire, e nevoie să găsiți fericirea în ea.

Share this:

LEAVE A COMMENT

0 comments:

Post a Comment