Dezamăgiri

Știi, cu cât cresc mai mare, cu atât mai multe dezamăgiri am.

Și credeam, că maturitatea mi le va rări.
Deloc nu se ține cont de asta.


Deseori încerc să nu-mi setez așteptări, să nu mai bazez pe alții,
să trăiesc viața așa cum vine.
Iar ea vine cu dezamăgiri.

Știi, acele momente când lucrurile deviază de la normalul tău,
când efortul pe care l-ai depus, vreme îndelungată,
într-o zi îți aduce zero rezultate?

Știi, atunci când cei de lângă tine, cei pe care îi consideri familie, prieteni,
îți devin străini,
străini prin valori, prin modul de a gândi?

Și te trezești deziluzionată, 
într-o lume paralelă,
în care din nou începi să aduni,

aceleași dezamăgiri și frustrări.

Share this:

LEAVE A COMMENT

0 comments:

Post a Comment