Dar tu, când?

Mama uneori mai are obiceiul să mă motiveze: ”iaca vecinul nostru în această lună se însoară, dar tu, când?”.
Auzind aceste vorbe realizez de ce oamenii sunt conduși încă de ”capra vecinului”.



Am încetat să mă compar cu alții cred că mult timp în urmă și încerc să o dezvăț și pe mama să mai facă asta. Pot să zic că mi-a reușit, cu unele scăpări, dar care repede le corectează.

Așa că nu înțeleg oamenii care vor să pretindă că sunt altcineva de fapt, când încearcă să afirme că au o viață, pe care n-o au de fapt. Că se dau mari că au vizitat jumătate de glob, pe când singura destinație exotică a fost Zatoca sau când merg în cluburi fancy atunci când n-au cu ce plăti facturile.
Patetic, nu?
De vină e instagramul, sunt sigură.

Dar cât e de frumoasă naturalețea, cât e de drăguț să zici că n-ai mâncat midii niciodată sau că n-ai fost la mare în cei 30 de ani ai tăi. Pentru că e normal, fiecare are viața sa, educația sa, posibilitățile sale.

Și eu am să admir mai mult sinceritatea decât falsitatea.

Încetați să vă prefaceți, că asta se simte.

Share this:

LEAVE A COMMENT

0 comments:

Post a Comment