Mihaela Roșcov

Cu toții ne aducem aminte despre pH de la orele de chimie. Dacă nu de acolo, atunci sigur de la publicitatea de săpun. 

În organism, pH-ul variază între 1.2 și 3 pentru sucul gastric și între 7.6 și 8.6 pentru secreția biliară. Sângele are un pH între 7.35 și 7.45, așadar ușor alcalin. Orice depășire a acestor valori, poate duce la tulburări grave de funcționare a organismului. În cazul în care pH-ul sângelui scade cu mult sub 6.8 sau peste 7.8, celulele încetează să mai funcționeze, iar omul își pierde funcțiile vitale.

Corpul nostru „luptă” din greu pentru a neutraliza acizii și a menține balanța pH-ului în limite normale. Pentru a neutraliza acizii, organismul folosește ca sistem tampon minerale, precum calciul. 

CE ANUME NE SPOREȘTE ACIDITATEA?

RISCURILE MEDIULUI ACID IN ORGANISM

Dezechilibrele care apar la nivelul pH-ului organismului pot conduce la dezvoltarea mai multor probleme de sanatate, printre care se numara:

Persoanele care au o problema de sanatate prezinta un pH al organismului mai acid. Cercetarile in domeniu arata ca organismul nu se poate vindeca, daca pH-ul sau nu este mai degraba alcalin. In conditiile in care pH-ul corpului este dezechilibrat, organismul nu mai poate asimila vitamine, minerale si alte substante esentiale vigorii sale generale.

CUM ASIGURĂM ALCALINIZAREA?

Din fericire, noi putem interveni activ în tot acest proces de reglare a balanței pH-ului prin consumarea de alimente bazice (alcaline) și acide. Astfel, o dietă corespunzătoare cuprinde 20% alimente acide și 80% alimente alcaline.

Cu părere de rău, este mult mai ușor să mărim aciditatea organismului decât alcalinitatea, deoarece sunt puține alimente alcaline și multe alimente acide.

Exemple de alimente alcaline: fructe și legume proaspete, nuci, alune, semințe.

Exemple de alimente acide: proteine – carne, lactate, pește, ouă; carbohidrați – miere, cartofi, pâine, curmale, banane, unt, ulei, vin, ceai negru, dulciuri, cafea, sucuri de fructe, lapte de soia, nuca de cocos etc.

Alegeti cu atentie tipul de alimente consumate preponderent in dieta, in functie de nivelul lor de aciditate.

Reglarea nivelului de pH se poate realiza in principal printr-o dieta echilibrata, un stil de viata sanatos si miscare regulala. Alimentele alcaline echilibreaza pH-ul organismului, contribuie la pierderea in greutate si la prevenirea multor afectiuni specifice vietii moderne (artrita, diabetul etc.). Respeciv decizia ne aparține ;)

✅Odată ce am înlăturat toate obstacolele adoptării unui nou obicei, este nevoie să înțelegem etapele prin care vom trece pentru a cunoaște când de aproape de succes ne aflăm.

Cele patru etape ale schimbării unui comportament sunt:

Contemplare: „Mă gândesc la asta”.

În această primă etapă, te gândești la schimbare și devii motivat să începi. Ești la această etapă dacă: 

Pregătire: „M-am gândit să acționez”.

La a 2-a etapă, îți faci planuri și te gândești la idei specifice care vă vor funcționa. S-ar putea să fii în această etapă dacă:

Acțiune: „Am început să fac modificări”.

În această a treia etapă, acționezi conform planului și realizezi modificările pe care ți le-ai propus. Comportamentele specifice acestei etape sunt:

Întreținere: „Am o rutină nouă.”

În etapa finală, te-ai obișnuit cu schimbările tale și le menții mai mult de 6 luni. Ești la aceast etapă dacă:

✅Acum că ai determinat la care etapă te afli, îți poți alege instrumenetele care să te mențină pe cursul schimbării obiceiurilor. 

Recompensa. Acest tip de situație apare atunci când (vă) oferiți un lucru dorit pentru completarea unui anumit comportament (ex. dacă faceți exerciții fizice timp de o oră, ca și recompensă, urmăriți un episod din serialul preferat)

Principiul Premack. Veți fi mai motivat(ă) să faceți o activitate care vă place mai puțin dacă știți că va urma o activitate care vă place enorm (ex. dacă obișnuiși să mâncați desert după fiecare masă, atuci stabiliți-vă că veți putea mânca desertul doar dacă ați avut o porție de salată, astfel veți crește cantitatea de legume pe care o consumați).

Stimuli. Acești sunt niște indicii care pot fi utilizați pentru a realiza comportamentul dorit. Aeștia pot avea mai multe forme: o notiță pe frigider ”chiar îți este foame?” sau atunci când vă simțiți mușchii tensionați știâi că e timpul pentru yoga (ex. dacă doriți să treceți la gustări sănătoase le puteti pune în farfurii pe masă).

Ajustarea. Aceasta se referă la întărirea comportamentelor care se apropie de noul comportament dorit. (ex. pentru avea obiceul de a alerga, mai întâi vă veți remunera pentru faptul că ați pus pantofii sport în picioare, apoi pentru că ați ieșit la plimbare, apoi că ați alergat 10 minute, și tot așa până veți atinge scopul).

Motivare economică. Atunci când performați un comportament dorit, vă remunerați ”material” (fie bani pe care îi puneți în pușculiță, sau jetoane pe care într-un final le puteți schimba pe careva bunuri). Această metodă poate fi utilizată și invers (ex. ați stabilit că priviți TV-ul o oră pe zi, în cazul în care depășiți această limită trebuie să puneâi pentru donații 50 lei).

Contract de contingență. Stabilți un contract care să includă:(1) comportamentul pe care doriți să-l obțineți descris amănunțit; (2) consecințele pentru efectuarea (sau eșecul îndeplinirii) comportamentului țintă, (3) contingența clar specificată (adică dacă individul face X, obține Y). (ex. dacă vă veți abține de a fumat timp de o lună, veți putea merge în restaurantul preferat).

Sugestia mea este să încercați câteva metode și să rămâneți la cele care vi se potrivesc. Iar periodic schimbați-le pentru a avea o experiență cât mai eficientă.